Câte vieţi poţi să îmi dai? Niciuna nu ai alături de tine. Mă laşi să-ţi fur însă ziua de azi şi poate cea de mâine.
Uit să respir şi mă ascund de mine în fiecare colţ pe care îl luminezi şi în care viaţa-mi pe-trece.
Picură, se prelinge, curge în nuanţe, în bălţi albastru turcoaz. Vino şi îndrăzneşte să calci aici unde-i spun vieţii să plece.
Să îşi ia picur cu picur de nebun turcoaz, să şteargă podeaua de orice pată lăsată de tine şi să mă lase pe mine, aici.
Rece, cu un zâmbet scârţîit şi roz, cu moartea învăţată pe de rost, cu piatră de jur împrejur.
Acolo, să sece orice cuvânt pe care mi-l spui atunci când mă chemi la furat.
Wednesday, February 2, 2011
Monday, January 17, 2011
Poţi să vii şi să fugi
Şi în sufletul meu e mai mult. Zece mii de tobe bat deodată, duduie şi pornesc galopul fiecărui cal ce-mi fuge prin vene. Sunt mii, frumoşi, voinici şi marea îi cheamă.
În gene poţi să îi simţi. Priveşte-mi ochii de-aproape şi vezi cum tremură în mine copită peste copită, cum lovesc piatra din creier. O crapă, o sfarmă şi o-nving şi lasă spuma să intre.
Şi atunci tu poţi veni, îmi poţi atinge pleoapa stângă cu degetul tău cald de om ce mă caută prin iarba crudă din care am zburat.
Îmi poţi prinde obrazul şi mâna să mi-o frângi, că am să îţi dau iar drumul în ţarcul din care caii au fugit.
Dar n-am să te încui, să poţi fugi şi tu când miile de tobe le auzi şi sufletul meu îţi cere sau îţi dă prea mult.
În gene poţi să îi simţi. Priveşte-mi ochii de-aproape şi vezi cum tremură în mine copită peste copită, cum lovesc piatra din creier. O crapă, o sfarmă şi o-nving şi lasă spuma să intre.
Şi atunci tu poţi veni, îmi poţi atinge pleoapa stângă cu degetul tău cald de om ce mă caută prin iarba crudă din care am zburat.
Îmi poţi prinde obrazul şi mâna să mi-o frângi, că am să îţi dau iar drumul în ţarcul din care caii au fugit.
Dar n-am să te încui, să poţi fugi şi tu când miile de tobe le auzi şi sufletul meu îţi cere sau îţi dă prea mult.
Sunday, January 16, 2011
Tu harnic mă culegi
Mişuni prin mine ca o furnică ce se crede hazlie,
Te găsesc în fiecare zi ascuns prin celule şi îţi zâmbesc doar ţie,
Aştept să te apropii, să mi te plimbi prin creier, să deschizi fiecare uşă şi să cotrobăi, lăsând câte o fărâmă din tine pentru fiecare poveste pe care o înghit aşa cum vine, adică vie.
Creşti centimetru cu milimetru în mine, din furnică te faci stafie pe care mi-o cos şi descos de suflet, o mut, o întind şi sper că faci la fel cu umbra şi povestea mea.
Aştept un semn, să îmi strigi că-ncepe joaca!
Şi atunci îmi iau covorul de margarete şi mărar şi mă aşez la soare,
Sub ochii mei te joci cu viaţa şi-s gata-gata să îţi iubesc fiecare chiot, zâmbet, pas şi floare
Ce o rupi din zbor şi o laşi cu un sărut pe gâtul meu.
Te găsesc în fiecare zi ascuns prin celule şi îţi zâmbesc doar ţie,
Aştept să te apropii, să mi te plimbi prin creier, să deschizi fiecare uşă şi să cotrobăi, lăsând câte o fărâmă din tine pentru fiecare poveste pe care o înghit aşa cum vine, adică vie.
Creşti centimetru cu milimetru în mine, din furnică te faci stafie pe care mi-o cos şi descos de suflet, o mut, o întind şi sper că faci la fel cu umbra şi povestea mea.
Aştept un semn, să îmi strigi că-ncepe joaca!
Şi atunci îmi iau covorul de margarete şi mărar şi mă aşez la soare,
Sub ochii mei te joci cu viaţa şi-s gata-gata să îţi iubesc fiecare chiot, zâmbet, pas şi floare
Ce o rupi din zbor şi o laşi cu un sărut pe gâtul meu.
Sunday, December 26, 2010
Viaţa în doi
În valuri, răsuflarea ta m-atinge. Se loveşte de mine. Se rostogoleşte din cald în rece. Şi o prind şi nu o las să plece.
O înghit. E în mine, în fiecare por eşti tu. Aştept un alt val să mă izbească, să simt cum eu sunt tu.
Mă întorc. Mă uit cum dormi, cum dorm şi eu şi muşc. Din viaţa ta vreau o bucată. Şi tu, cu ochii închişi te uiţi, mă prinzi furând şi mă iei toată.
Mă frămânţi, te macin, mă rupi, te zbaţi, mă acoperi, te fac să crezi, să urli în şoapte că viaţa ta sunt eu.
O înghit. E în mine, în fiecare por eşti tu. Aştept un alt val să mă izbească, să simt cum eu sunt tu.
Mă întorc. Mă uit cum dormi, cum dorm şi eu şi muşc. Din viaţa ta vreau o bucată. Şi tu, cu ochii închişi te uiţi, mă prinzi furând şi mă iei toată.
Mă frămânţi, te macin, mă rupi, te zbaţi, mă acoperi, te fac să crezi, să urli în şoapte că viaţa ta sunt eu.
Rămâi pe mine ca pe un drum găsit. Suflarea mea te atinge. Furtuna se opreşte. Cu buzele îmi simţi ochii, liniştit.
Subscribe to:
Posts (Atom)